Este adevărat că românii au inventat caloriferul

Caloriferul este o invenție a unui celebru om de afaceri rus, pe nume Franz San Galli, care a trăit între anii 1824 și 1908. El avea origini italiene și germane, dar cea mai mare parte din viață și-a petrecut-o la Sankt Petersburg, capitala Rusiei din vremea aceea și locul unde și-a modernizat invențiile și și-a condus afacerile.

Franz San Galli a inventat caloriferul cândva la jumătatea secolului al XIX-lea, iar invenția sa a contribuit masiv la modernizarea sistemelor de încălzire centrală care se folosesc și în acest moment în multe țări cu o climă temperată din întreaga lume.

Există mai multe tipuri de calorifere, dar toate au evoluat din invenția lui Franz San Galli. Cele mai populare tipuri de calorifere sunt cele pe bază de apă fierbinte, pe bază de abur, cu ventilator sau cele portabile. Dacă stăm să ne gândim mai bine, tot un tip de calorifere sunt și conductele montate în podea pentru încălzirea prin pardoseală, care distribuie căldura produsă de o centrală ca cele din oferta Viessmann, uniform în încăpere.

Caloriferele cu apă, ca cele pe care le putem vedea în mai toate apartamentele din orașele mari din România, conectate la sistemul de încălzire centralizată, sunt de fapt niște containere metalice, fabricate în general din fontă, goale pe dinăuntru și umplute cu apă fierbinte în sezonul rece.

Caloriferele conectate la sistemul centralizat de încălzire se pot umple cu apă prin alimentare gravitațională, cu ajutorul unei pompe de presiune sau prin convecție. Pentru ca aceste containere să fie în permanență calde și să degaje căldură în calorifere, apa răcită din interiorul lor ajunge pe fundul vasului și se elimină apoi prin conducta de la baza acestuia.

Spre deosebire de caloriferele cu apă, cele cu abur au avantajul că pot fi umplute cu ajutorul presiunii proprii a aburului, fără a mai necesa pompare. În plus fiind mult mai ușor de distribuit în sistem decât apa, aburul poate încălzi mai rapid clădirile foarte mari, cu multe încăperi. Există însă și un dezavantaj al caloriferelor pe bază de abur. Deoarece aburul din interiorul lor trebuie încălzit la o temperatură mai înaltă decât apa, ele fac să se piardă mai multă căldură.

În ceea ce privește caloriferele cu ventilator, putem descrie aceste sisteme ca niște convertoare de căldură alimentate cu apă fierbinte și dotate cu un întrerupător termostatic a cărui acționare pune în funcțiune un ventilator care face ca aerul cald să circule mai bine prin încăpere. Astfel, acest tip de calorifere încălzește mai bine și mai eficient decât cele tradiționale, dar are și dezavantajul faptului că trebuie montat lângă o sursă de apă a sistemului centralizat de căldură și una de curent. De asemenea, ca orice ventilator, și ventilatorul cu care sunt dotate astfel de calorifere produce zgomot, poluând fonic încăperea în care se află.

Ultimele, dar nu cele din urmă, sunt caloriferele portabile care se alimentează cu curent electric și au în interior un fluid care odată încălzit degajă căldură și încălzește aerul din încăpere. Din punct de vedere al consumului de energie, aceste calorifere sunt cele mai puțin eficiente, dar pe de altă parte sunt extrem de utile acolo unde nu există alimentare centralizată cu apă caldă.

 

De ce se spune despre calorifere că sunt o invenție românească?

Acum câțiva ani circulau pe internet niște articole în care se spunea că primii care au inventat caloriferele sunt de fapt românii, mai exact moldovenii. Dar aceste declarații sunt doar parțial adevărate.

Caloriferele, așa cum le știm în ziua de azi, au fost inventate de Franz San Galli, iar ceea ce au inventat românii sunt de fapt niște oale în care puneau apă și pe care le încălzeau ca să ridice temperatura din locuințele lor.

Astfel de oale fabricate din lut, au fost descoperite în situl arheologic din satul Negrilești, situat în partea de Nord a județului Galați, la o distanță de aproximativ 20 de kilometri de Tecuci și 25 de kilometri de Bârlad și se pare că au o vechime de peste 1000 de ani.

În concluzie, da, se poate ca moldovenii să fi fost primii care s-au gândit la utilizarea unor recipiente pentru o încălzire economică și eficientă a locuinței. Dar de la o simplă oală și până la un calorifer ce poate fi conectat la rețeaua de încălzire centralizată, este o cale destul de lungă.

Asistență

Aveți nevoie de ajutor pentru a selecta produsul potrivit?

Găsiți produsul